Economia globală 2023

Lumea trebuie să evite fragmentarea

Acum este un moment deosebit de dificil pentru economia globală, cu perspectivele care se așteaptă să se întunece în 2023.

Trei forțe puternice rețin economia globală: conflictul dintre Rusia și Ucraina, necesitatea de a înăspri politica monetară pe fondul crizei costului vieții și a presiunilor inflaționiste persistente și în creștere și încetinirea economiei chineze.

În timpul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional din octombrie, am estimat că creșterea globală va încetini de la 6,0% anul trecut la 3,2% anul acesta.Și, pentru 2023, ne-am redus prognoza la 2,7 la sută — cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât cea estimată cu câteva luni mai devreme în iulie.

Ne așteptăm ca încetinirea globală să aibă o bază largă, țările reprezentând o treime din economia globală contractându-se în acest an sau anul viitor.Cele mai mari trei economii: Statele Unite, China și zona euro, vor continua să se blocheze.

Există o șansă din patru ca creșterea globală anul viitor să scadă sub 2% – un minim istoric.Pe scurt, ceea ce este mai rău urmează să vină și se așteaptă ca unele economii majore, precum Germania, să intre în recesiune anul viitor.

Să aruncăm o privire la cele mai mari economii din lume:

În Statele Unite, înăsprirea condițiilor monetare și financiare înseamnă că creșterea ar putea fi de aproximativ 1% în 2023.

În China, am redus prognoza de creștere pentru anul viitor la 4,4% din cauza slăbirii sectorului imobiliar și a cererii globale mai slabe.

În zona euro, criza energetică cauzată de conflictul Rusia-Ucraina are o taxă puternică, reducând proiecția noastră de creștere pentru 2023 la 0,5%.

Aproape peste tot, creșterea rapidă a prețurilor, în special cele la alimente și energie, cauzează dificultăți serioase gospodăriilor vulnerabile.

În ciuda încetinirii, presiunile inflaționiste se dovedesc mai ample și mai persistente decât se anticipase.Inflația globală este de așteptat să ajungă la 9,5% în 2022, înainte de a decelera până la 4,1% până în 2024. Inflația se extinde și dincolo de alimente și energie.

Perspectivele s-ar putea înrăutăți și mai mult, iar compromisurile politice au devenit extrem de dificile.Iată patru riscuri cheie:

Riscul de calibrare greșită a politicii monetare, fiscale sau financiare a crescut brusc într-un moment de mare incertitudine.

Turbulențele de pe piețele financiare ar putea duce la deteriorarea condițiilor financiare globale, iar dolarul american să se consolideze în continuare.

Inflația s-ar putea dovedi, din nou, mai persistentă, mai ales dacă piețele muncii rămân extrem de strânse.

În cele din urmă, ostilitățile din Ucraina continuă să dezvolte.O escaladare suplimentară ar exacerba criza energetică și a securității alimentare.

Creșterea presiunilor asupra prețurilor rămâne cea mai imediată amenințare la adresa prosperității actuale și viitoare, prin comprimarea veniturilor reale și subminarea stabilității macroeconomice.Băncile centrale se concentrează acum pe restabilirea stabilității prețurilor, iar ritmul înăspririi s-a accelerat brusc.

Acolo unde este necesar, politica financiară ar trebui să asigure stabilitatea piețelor.Cu toate acestea, băncile centrale din întreaga lume trebuie să păstreze o mână fermă, cu politica monetară ferm concentrată pe îmblânzirea inflației.

Puterea dolarului american este, de asemenea, o provocare majoră.Dolarul este acum cel mai puternic de la începutul anilor 2000.Până acum, această creștere pare în mare parte determinată de forțe fundamentale precum înăsprirea politicii monetare în SUA și criza energetică.

Răspunsul adecvat este calibrarea politicii monetare pentru a menține stabilitatea prețurilor, lăsând în același timp cursurile de schimb să se ajusteze, păstrând rezerve valoroase de schimb valutar pentru atunci când condițiile financiare se înrăutățesc cu adevărat.

Pe măsură ce economia globală se îndreaptă spre ape furtunoase, acum este timpul ca factorii de decizie ai piețelor emergente să îndepărteze trapele.

Energia pentru a domina perspectiva Europei

Perspectivele pentru anul viitor sunt destul de sumbre.Vedem că PIB-ul zonei euro s-a contractat cu 0,1% în 2023, ceea ce este ușor sub consens.

Cu toate acestea, o scădere cu succes a cererii de energie - ajutată de vremea caldă sezonieră - și nivelurile de stocare a gazelor la capacitate de aproape 100 la sută diminuează riscul raționalizării energiei dure în această iarnă.

Până la jumătatea anului, situația ar trebui să se îmbunătățească, deoarece scăderea inflației permite câștiguri ale veniturilor reale și o redresare în sectorul industrial.Dar, cu aproape niciun gaz rusesc care nu va curge în Europa anul viitor, continentul va trebui să înlocuiască toate sursele de energie pierdute.

Deci macro-povestea din 2023 va fi dictată în mare măsură de energie.O perspectivă îmbunătățită pentru producția nucleară și hidroelectrică, combinată cu un grad permanent de economisire a energiei și înlocuirea combustibilului departe de gaz, înseamnă că Europa ar putea renunța la gazul rusesc fără a suferi o criză economică profundă.

Ne așteptăm ca inflația să fie mai mică în 2023, deși perioada prelungită a prețurilor ridicate din acest an prezintă un risc mai mare de creștere a inflației.

Și odată cu sfârșitul aproape total al importurilor de gaze rusești, eforturile Europei de a reumple stocurile ar putea duce la creșterea prețurilor la gaze în 2023.

Imaginea pentru inflația de bază pare mai puțin benignă decât pentru cifra principală și ne așteptăm să fie din nou ridicată în 2023, cu o medie de 3,7 la sută.O tendință dezinflaționistă puternică care vine de la bunuri și o dinamică mult mai strânsă a prețurilor serviciilor vor modela comportamentul inflației de bază.

Inflația bunurilor neenergetice este ridicată acum, din cauza unei schimbări a cererii, a problemelor persistente de aprovizionare și a transferului costurilor cu energie.

Însă scăderea prețurilor globale la mărfuri, reducerea tensiunilor lanțului de aprovizionare și nivelurile ridicate ale raportului stocuri-comenzi sugerează că o schimbare este iminentă.

Cu serviciile reprezentând două treimi din nucleu și peste 40% din inflația totală, acolo va fi adevăratul câmp de luptă pentru inflație în 2023.